Obiceiuri de Boboteaza – Ce se face si ce nu se face de Boboteaza

Obiceiuri si datini de Boboteaza – Afla ce se face si ce nu se face de Boboteaza

In data de 6 ianuarie se sarbatoreste botezul Domnului, sau cum se mai numeste, Boboteaza. Aceasta zi se spune ca marcheaza si sfarsitul Sarbatorilor de iarna.

Pentru cei interesati de obiceiurile din stramosi pentru ziua de Boboteaza sau Ajunul de Boboteaza, cu toate ca am mai scris despre asta la noi pe site, le vom recapitula mai jos pe cele mai importante dintre ele.

– Se spune ca de Botobeaza nu se spala rufe pentru ca se spune ca se spurca apa. Asta pentru ca in ziua de Boboteaza toata apa este sfintita si e pacat sa o spurci. De asemenea, traditia din stramosi spune ca nu ebine sa speli rufe nici in urmatoarele 7 zile, adica pana la sfarsitul praznicului.

– Ca si superstitie, se spune ca fetele care vor cadea pe gheata in aceasta zi, sigur se vor marita in acest an. Nu este valabil pentru fetele care se vor lasa sa cada in mod voit.

– Tinerele nemaritate care vor sa se casatoreasca isi pun un fir din manunchiul de busuioc sub perna, in noaptea de 5 spre 6 ianuarie, ca sa-si viseze ursitul, viitorul sot. Trebuie sa prepare si o turtita de sare care se face din putin aluat din faina, apa si multa sare (sa fie foarte sarata). Jumatate din turtita se mananca inainte de a merge la culcare, iar cealalta se pune tot sub perna. Toata ziua de Ajun de Boboteaza se tine post negru, adica sa nu se mananca nimic si sa se beau lichide pana a doua zi. Se spune ca pe acel baiat sau barbat pe care il vei visa ca iti va da sa bei apa in somn, acela iti va fi ursitul.
Unii batrani spun ca ritualul visarii ursitul ar fi altul. Pui busuiocul sub perna, dar acesta trebuie legat cu un fir mai lung de matase sau de lana de culoare rosie. Un capat al firului este legat de crenguta de busuioc sfintita la un preot, iar celalalt capat trebuie sa se lege de degetul inelar. Crenguta de busuioc va fi pozitionata la culcare sub perna. In plus, pentru ca visul sa fie unul foarte clar si precis se spune ca este bine ca la culcare sa mananci toata turtita din faina si sare, iar daca vi se face sete nu trebuie sa beti apa, ci doar putina agheazma. Pe cine visezi noaptea in vis ca vine sa-ti dea apa, acela iti va fi ursitul.

– In ziua de Boboteaza, cei credinciosi merg la biserica si asista la slujba de sfintire a apelor. La sfarsitul slujbei vor primi agheazma (apa sfintita). Agheasma impartita in biserici dupa slujba de Boboteaza este considerata ca fiind leac pentru boli, dar si pentru dezlegarea de farmece sau facaturi. Se spune ca apa luata de la Biserica in ziua de Boboteaza se poate pastra si folosi tot anul pentru ca nu se strica.

– In unele sate, exista obiceiul ca preotul sa arunce o cruce de lemn in apa, dupa care sar barbatii pentru a o aduce inapoi. Se spune ca, barbatii care se arunca in apa de Boboteaza, vor fi feriti de boli tot anul, iar cel care o aduce la mal va fi si norocos tot anul.

– Se spune ca Ajunul Bobotezei este un timp prielnic farmecelor, descantecelor si a altor practice magice. Ca o superstitie se spune ca in noaptea de Boboteaza animalele vorbesc intre ele despre vechile comori ascunse.

– In seara de Ajun de Boboteaza tinerii umbla cu Iordanul, se duc pe la case, colinda si stropesc pe toti din familie, ca sa aiba noroc. Seara, se fac focuri in curti, se pazesc fantanile si se face zgomot pentru a speria diavolul.

– Tot in noaptea de Boboteaza ar trebui sa avem o vreme napraznica cu ger foarte mare de sa inghete pietrele. Probabil ati auzit de vorba “gerul de Boboteaza”.

Acum ca ati aflat cele cateva dintre cele mai importante obiceiuri si datini de Boboteaza, cu ce se face si ce nu se face de Boboteaza, va doresc sa aveti tot anul foarte bun!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *