O alegere gresita in viata

alegere gresitaO alegere gresita in viata

Multi oameni spun: -Eu am facut o alegere gresita! Si ce daca? O remediez eu! De la acest raspuns fals, pe care din nefericire multi ni-l dam vin “o mie” de intrebari ce streseaza mintea, indiferent ca vrem sau nu, ni le punem.

Prima intrebare: -Cum remediem greseala? sau Ce-i de facut? apoi vin celelalte intrebari buluc ce se succed in mintea noastra: -De ce am facut-o?; Ce a fost in mintea mea?; Cum am putut sa-mi ratez viata? etc.

Da, este foarte normal sa ni le punem, rau ar fi daca nu s-ar intampla asa. Dar in momentul in care am facut alegerea, mai conteaza de ce am facut-o?

Da, conteaza sa stim ce imprejurari au fost, ce evenimente s-au succedat in viata noastra si am ajuns sa alegem acel drum, ce a determinat traseul gresit.

Da, totul este important de analizat si reanalizat, dar?…nu sa traim in trecut. Trecutul e trecut! Nu avem cum sa dam timpul inapoi, cum sa mergem in acel timp si sa evitam alegerea (greseala). Din trecut nu trebuie decat sa invatam, sa invatam din el si sa ne construim viitorul fara sa mai ajungem intr-un punct mort; un drum ce nu duce nicaieri; o mare fundatura din care nu mai putem iesi,…doar sifonati.

Daca stam sa ne judecam pentru greselile noastre pe care le-am facut si nu invatam nimic din ele, doar ne judecam continuu sau gasim vinovati stiind destul de bine ca noi am ales cu buna stiinta (noi suntem responsabili de faptele noastre) ne pierdem=nu putem depasi acele evenimente din trecut si clacam psihic, devenim moracanosi; suparaciosi; recalcitranti; toti si tot ce ni se intampla in viitor este impotriva noastra, asa credem noi in mintile noastre ratacite ce nu se pot reculege pe prezent si viitor.

Ne construim un prezent si viitor sumbru, cetos, fara nici un tel, ca o barca in deriva pentru ca nu mai avem forta necesara sa depasim trecutul. Trecutul il proiectam in viitor si astfel devenim prizonierii trecutului. Acum daca stam bine sa ne gandim mai conteaza evenimentul nefericit ce mi-a schimbat viata? Da, conteaza evenimentul ce mi-a schimbat viata, dar acel eveniment nu trebuie sa ma transforme pe mine ca om intr-un monstru ci intr-un om intelept. Daca as deveni monstru ar fi ca atunci cand un om merge de-acasa la serviciu iar pe strada la iesirea din cladire este o groapa, o vede si spune: las’ ca o trec eu cumva, fara sa-si puna intrebarea cum?; cat de mare este groapa?, pe unde sa treaca s-o evite?, ajunge in fata gropii si aluneca in ea, nu mai conteaza cum, chiar de la impins o alta persoana, important este ca-n cazatura respectiva si-a fracturat piciorul. Reuseste sa iasa din groapa, cu ajutor sau fara nu-i important, deja fractura o are, se aseaza pe marginea gropii si incepe sa injure groapa sau pe cel ce l-a impins in ea. Durerea nu o simte pe moment, este recent iar piciorul este incalzit, in timp apare durerea si incepe sa urle (de durere). Daca in secunda urmatoare cand a iesit din groapa suna la salvare, oare nu era mai indicat? Cand un os este fracturat (sau luxat) si-l punem la loc imediat, durerea-i mai mica si repercursiunile nu-s la fel de grave ca dupa un timp. In loc sa gaseasca solutiile rapide el nu a facut decat sa-si verse nervii pe tot ce se putea varsa.

Cand stim sa luam atitudine intelept dupa un eveniment nefast, repercursiunile nu-s la fel de dureroase ca atunci cand stam si ne scaldam in trecut fara sa punem punct, sa tragem linie si sa invatam ca tot ce a determinat evenimentul respectiv, situatie noi am permis sa ni se intample, le-am dat voie nu numai atat dar am participat la crearea acelei situatii gresite, ce ne-a distrus o bucata (un timp) din viata.

Oamenii ce au participat, evenimentele ce au dus la distrugerea acelei portiuni de viata au fost create cu participarea noastra, noi fiind actori in ele si partenerii acelor oameni ce-au mers cu noi pe acel drum, sau noi cu ei. In momentul in care devenim intelepti sau suntem intelepti si stim sa invatam din greselile noastre le multumim tuturor implicit noua ca ne-am dat o lectie de viata din care am invatat ceva, depinde cat am invatat si ce am invata fiecare.

Autor Maria Stoica

1 comment for “O alegere gresita in viata

  1. February 7, 2017 at 14:33

    Atata timp cit faci greseli care nu se incadreaza in codul penal zic ca e ok ,orice se poate remedia,si dupa cum ma invatat viata dracul nu e negru niciodata asa ca tineti capul sus si nu va lasati invinsi niciodata

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *