Colinde autentice de Craciun – ‘Asteptand Craciunul’ cu Grigore Lese

Colinde autentice de Craciun – ‘Asteptand Craciunul’ cu Grigore Lese

Grigore Lese sau folclorul romanesc in stare pura.

Grigore Lese este apreciat pentru faptul ca a stiut sa pastreze acel ceva arhaic si esential al muzicii populare, nu a tavalit-o in noroiul lumii moderne. Repertoriul lui Grigore Lese este constituit din melodii vechi, provenind din folclorul autentic al Romaniei si marcheaza evenimente importante din viata omului.

“Ce este o colinda?

Colinda este o urare cantata, cu caracter festiv, de prevedere si asigurare a viitorului, de comunicare si impacare cu sufletele mortilor, de invocare a unor reprezentari totemice. Se leaga de latinescul calendae care, in contact cu slava (koleda), a generat forma romaneasca – colinda. Aceste cantece-urare au loc mai ales in locuri de trecere: la poarta, la fereastra sau in pragul casei. Cand intra in casa, colindatorii incercuiesc masa cu daruri rituale, devenita in acele momente centrul lumii. Tema colindelor este de o mare diversitate. Exista colinde de gazda, profesionale (in special pacuraresti, ciobanesti), de june, de fata, de petit, familiale (doua surori, maica in cautarea fiului), cosmogonice, mito-religioase, satirice, de doliu si multe altele. Au un caracter razboinic si refrene precum „florile dalbe“, „ziurel de ziua“, „zorile dalbe“, „lerui alerui“, „hai lerui ler“. Executia colindei se face omofonic, in grup compact, antifonic sau heterofonic. Manifestarile din timpul colindatului sunt complexe: oamenii se mascheaza, danseaza, canta, toate acestea ne duc cu gandul la vechile serbari ale lumii antice. Trecerea colindatorilor pe ulitele satului constituie un parcurs magic, adevarat brau protector ce cuprinde intreaga comunitate, iar colindele, prin reactualizarea lor anuala, activeaza forta magica a cuvantului.

Care este corinda dvs. de suflet? Corindati-i, va rugam, si pe cititorii nostri!

O, moarte, ce ti-as plati/ La mine de n-ai vini… O, omule, ce graiesti,/ Cat ai vre tu sa traiesti?
Copacu-i cu radacina,/ Si-a lui vreme inca vina:/ Usca-i-se crengile,/ Saca-i radacinile;
D-apoi tu, ca esti de lut,/ Cum nu-i mere in pamant?/ Da-s-ar domnii ce s-ar da/ Numa-n pamant n-ar intra./ Da-s-ar aor cu chila
Si arjant cu feldera,/ Numa-n pamant n-ar intra.
Refrenul este „Vita verde, iadara“ si se canta dupa fiecare vers. Corinda aceasta se insoteste cu doba. Doba, nelipsita in vechime din recuzita zeilor razboiului, insoteste ceata colindatorilor protejandu-i de duhurile malefice dezlantuite de haosul provocat de agonia si moartea Zeului An. Functia apotropaica a dobei e sustinuta si de ungerea acesteia cu usturoi, planta magica utilizata impotriva spiritelor rele. Totodata, doba are si un rol de semnalizare, iar prin fixarea ritmului devine instrumentul care ordoneaza haosul. Acelasi rol il au si zurgalaii, talangile sau clopoteii. Astfel, eficienta rituala a colindului este amplificata.”

Pasaj din interviul dat de Grigore Lese pe cotidianul.ro, cu punctul de vedere al acestuia legat de colinde, de adevaratele colinde, ceea ce mie personal mi se pare ca fiind foarte relevant, iar mai jos o parte din colindele de pe albumul „Asteptand Craciunul”al lui Grigore Lese, adevarate colinde traditionale romanesti:

Grigore Lese – Maica Sfanta Preacurata

Grigore Lese – Colinda-ma, dalba colinda

Grigore Lese – Tri pacurarei

Grigore Lese – Marie, fata dalba

Grigore Lese – O, Marie, frumos nume

Acum, ca sunteti colindati, nu ne ramane decat sa va uram si noi Craciun fericit!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *